Poezii despre Credinţă:

Pe-un colț de cer, cu soare lin,
Isus coboară-n dar divin,
Iar primăvara înflorește,
Când dragostea Lui ne-ncălzește.

Ajungand la varsta senectutii
Versul mi-e expresia virtutii
Stranse-n snopi de-o vietuire-ntreaga
Ce de lumea vesnica ma leaga

Uneori, ...  viața se îmbracă în rușine și te apucă de gât
cu tăcerea ei, ...
Dar vine seara, și cineva îți pune capul pe umăr fără să te întrebe nimic,
Și rușinea se schimbă în odihnă. ...

eu sunt înger.
mă scol tiptil, fără vreun sunet
în amurg de răsărit.
eu iubesc ziua de mâine

Așa cum ești,ramai al meu
Și rabdă în tacere
Mai ai de dus puținul greu-
Aceasta ți se cere.

Cei plini de har fiind quintesenta lumii
Nu se mai lasă-n viață antrenați
De cei ce pe fundația minciunii
Clădesc imperii și-ajung împărați

Pe piscuri goale, fără viaţă,
Unde nici vulturi nu s’avîntă
Eu mi-am tîrît povara sfîntă
A trupului flămînd de viaţă.

Iubesc pe Domnul caci e mare-
Lucrarea Lui fara hotare
In cer si pe Pamant se-ntinde
Vazut si nevazut cuprinde

Putere dă-mi să îmi înalț
Spre Tine,zilnic,gândul
Să nu m-asemăn cu ceilalți
Ce i-a robit pământul

Sunt doar un rob:am un Stăpân
Nu-s idolatru de păgân
La nimenea nu mă închin
Ci doar la Tatăl cel divin