Între două suflări

sâmbătă, 15 noiembrie 2025

Uneori, ...  viața se îmbracă în rușine și te apucă de gât
cu tăcerea ei, ...
Dar vine seara, și cineva îți pune capul pe umăr fără să te întrebe nimic,
Și rușinea se schimbă în odihnă. ...

Și dacă există un
Dumnezeu, ...
Ți-ar fi interesant ce cred despre asta eu?... ...
Da, ... eu cred, ... ... ... cred, ... că El ...
locuiește acolo unde omul zâmbește ... după ce a plâns. ...
Nu, ... nu cred în cruce, semilună sau alte simboluri beligerante, ... ...
Chiar nu mă interesează deloc pentru că, El nu trăiește acolo ...
El locuiește în ochii pruncului nou-născut, ... iar uneori, ... îmi pare că nu
e altceva decât doar ecoul iubirii noastre...
Și dacă există undeva o hartă cu adresele unde ar fi putut să fie găsit, ...
cred că aceasta nu e desenată pe cer, ...
E scrisă în noi, nerv cu nerv, privire cu privire, suflare cu suflare.
Pentru că, ... cred eu, ... tocmai de asta mă înăduș tot mai des de viață ...
de spațiul ăsta dintre două suflări astmatice care te sufocă și te fac să
cauți, ...
din nou, ... spațiu, da, spațiu și aer, ... ... aer, ... liber și curat...
Și, atunci când văd că nu mai pot - ... cânt, pentru că viața merită să fie
auzită....

Ofofofofof, ...
Liber mamă m-ai născut
Singurel rob m-am făcut,
Rob la tot ce mă-nconjoară
La avere din cea rară
La argint și savuros
Și la tot ce-i de prisos....
Ofofofofof, ...
Fă-mă, mamă de folos
Și cu sufletul frumos
Să-și zidească-n pieptul meu
Locuință Dumnezeu...

Am văzut oameni simpli
făcând lumea mare.
Am văzut și oameni mari făcând lumea simplă, ...
Deștepți care iubeau să omoare, și modești ce dăruiau viață, ...
Dar n-am văzut ... și nu cred să văd vreodată pe cineva care ar putea, ...
să modifice universul...
Și nu pentru că ar fi imposibil, ... nu pentru că încă nu s-au născut cei,
care ar putea s-o facă, ... ci pentru că el, ... universul, ...
se află tot acolo unde locuiește Dumnezeu, ... între două suflări, ... ... în ochi, ...
și în ... suflet ...
La sfârșit, ... aș vrea să nu-mi număr anii, ci momentele în care am simțit totul.
În care am trăit, am iubit, și ... am iertat ... Pentru că - ...
Noi suntem icoanele propriilor noastre iertări îmbrăcate în piele de om...
Iar eu, ... cred în puterea pielii, ... în felul cum iubirea o face templu în
care uneori, ...
își face casă Dumnezeu...

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.