Poezii despre Viaţă:

Picioarele frumuseţii mă conduc pe drumul
iubirii La hopuri reduc viteza gândurilor A
fi bărbat reduce lumea la o singură femeie
Ochii văd doar ce-şi doreşte sufletul tău înfo

sărutul tău a împietrit pe buze
să-l mut în palmă mi-e frică
dacă alunecă și devine pământ?
dacă citește povestea primilor muguri?

Universul e un intuneric mare
Dar in partea mea de intuneric e mai multa lumina
Nu sunt SETI sa caut dupa extraterestri
Pentru ca stiu ca daca ii caut ii voi gasi in mod necesar

Adâncită în tăcerea clipelor nemărginite,
Pe o aripă de înger, inima așterne plângeri,
În bătăile ritmate, cu cerneală sângerie.
Scrie inima și plânge, pe foița de hârtie,

M-am reîndrăgostit de tine,
Natură fără de sfârșit,
Să te îmbrățișez îmi vine
Dar ești aici și-n infinit.

Te chem lângă mine şi iară te strig,
În lumea tăcerii îţi e tare frig,
Aş vrea să-mi vezi ochii cum doruri strivesc
Şi caută-ntruna şi nu te găsesc.

Dacă nu-mi dai liniștea
Fă-mă, Doamne, praf de stea
Fă-mă vis, fă-mă lumină
Fă-mă-o mare lină, lină

In echilibru
Trăiesc pe-o funie întinsă
Cu opțiuni mai limitate
Pășesc doar cu lumina stinsă

M-am pregatit pentru viata: m-am spalat, m-am parfumat, m-am imbracat frumos
M-am pregatit pentru dragoste: m-am spalat, m-am parfumat si m-am imbracat frumos
M-am pregatit pentru moarte: m-am spalat, m-am parfumat si m-am imbracat frumos

Sîntem şi răi, dar sîntem şi cuminţi,
Trăim, dar şi murim, precum e scris,
Însă nu mai e-n lume loc de sfinţi