Poezii despre Viaţă:

In maini de Cer, ne e destinul
Si-n inimi sa ne bata rugaciunea.
Nu sta la rascruci de drumuri
Sau, ca nomadul ce-si plimba radacina.

Tu nici nu ştii cât eşti de frumoasă,
aşa somnoroasă cum treci înspre
viaţă.
Tu nici nu ştii cât eşti de frumoasă

Copii gârboviţi,
geana păstrată,
lacrima plânsă uscată,
mâna orbeşte căutată,

Privită de la fereastra din nord,
era locul de unde-și
luau rația de făină pentru
pâinea cea de toate zilele

Din ţurţuri se scurg reci lacrimi stelare
Mai ieri fulgi argintii în zbor, nonşalanţi,
Astăzi se topesc printre raze de soare,
De frig şi de vânt nu mai sunt răsfăţaţi.

dedicată domnului Emanuel Tânjală

Ciudată Grecia din care vii
şi felul în care te însoţeşti tu cu

Zidiți în cochilia de fantasme,
Abrutizați de dogme sau plăceri,
Absenți la tot, refugiați în basme,
Ne rușinăm, trufași, de ce-am fost ieri.

Poate
Prin stratul pojghiței de gheață
Răsare-n taină încă-un fir
E poate-un vers de dimineață

Pe străzi înguste
Timpul trecea descărnat de timp
Atingea pereţii caselor
Şi le lăsa ore grele, de oţel,

Vas ales

mă întreb ce vrei cu mine
mă întreb ce vrei să fac