Poezii despre Viaţă:

au împins piatra
e-atât de-ntuneric
dezbrăcat de viață
ca voi să credeți

Când Dumnezeu vorbeşte
Toţi îngerii lui tac.
Şi piatra se topeşte,
Iar marea pare lac.

sunt o idee
pe buzele altora
vorbă deșartă
strivită de vânt

doamne
în africa pomii sunt transformați în pâine
o rod scheleții
dar li s-au strepezit dinții

voi fi ucis
când otrăvită iubirea
îmi va da sărutul ei fals
eva

Eu cred că norii vin să se-ntâlnească,
acolo-n cer, cu gândurile triste
ce urcă, fug, nu pot să mai reziste,
căci nimeni nu mai vrea să le cunoască.

exilat pe insula patmos
shakespeare
răvășit de emoții
scrie

săraca pasăre vie
parcă sărută trunchiul ultima dată
și ca o perna se desface
În măruntaie

Viața gândurilor în intimitatea emoțiilor
Trăită în bătăile ritmice ale rimelor
Trece prin fața ochilor sufletelor
Căutătoare de vibrație a Universului.

S-a coborât haotic, un amalgam de vise,
Îmbracă fără jenă a inocenței haină,
O amintire tristă sunt florile ucise,
Păcatul își ascute privirile în taină.