Gerra Orivera - poeziile altor autori

Am crezut că am uitat,
Dar totul s-a întors
În această seară cu primul tunet de primăvară
Într-un vârtej de ploaie.

Mi-ai luat visele goale
Și le-ai umplut pe fiecare
Cu tandrețe și noblețe,
Aprilie și soare.

Vocea ei e ca apa limpede
Ce picură pe o piatră
În păduri îndepărtate și tăcute
Unde Liniștea se joacă singură.

Singur în noapte
Pe un deal întunecat
Cu pini în jurul meu
Picante și nemișcate,

Oh, există ochi pe care îi poate vedea,
Și mâini care să-i facă mâinile să se bucure,
Dar pentru iubitul meu eu trebuie să fiu
Doar un glas.

De-a lungul camerei slab luminate
Vioara trăgea țesături de sunet,
Se țeseau și se înfășurau cu ușurință
Și sclipeau auriu pe fundalul întunericului.

Nu se va schimba acum
După atâția ani;
Viața nu l-a rupt
Cu despărțiri sau lacrimi;

Lângă o mare nordică în reflux
În timp ce stelele se trezesc una câte una,
Mergem împreună, eu și el.

Sunt sălbatică, voi cânta copacilor,
Voi cânta stelelor de pe cer,
Iubesc, sunt iubită, el este al meu,
Acum, în sfârșit, pot muri!

Noaptea de aprilie e liniștită și dulce
Cu flori în fiecare copac;
Pacea vine la ei pe picioare liniștite,
Dar nu pentru mine.