Gerra Orivera - poeziile altor autori

Au venit să-mi spună greșelile tale,
Le-au numit una câte una;
Am râs în hohote când au terminat,
Le cunoșteam pe toate atât de bine înainte, -

Mă voi aduna din nou în mine,
Îmi voi lua sinele împrăștiat și le voi face unul,
Contopindu-le într-un glob de cristal lustruit
Unde pot vedea luna și soarele strălucitor.

Sunt ploaia liniștită care cade,
Prea obosit să cânt veselie--
O, fiți câmpiile verzi care cheamă,
O, fiți pentru mine pământul!

Așa că în curând trupul meu va fi dispărut
Dincolo de sunetul și vederea oamenilor,
Și deși se trezește și suferă acum,
Somnul său va fi neîntrerupt atunci;

Îmi este de ajuns ziua
Să merg pe același pământ strălucitor cu el;
Îmi este de ajuns ca peste noi noaptea
Același mare acoperiș de stele să fie întunecat.

Am iubit ceasuri pe mare, orașe cenușii,
Secretul fragil al unei flori,
Muzica, facerea unei poezii
Ce-mi dăruia raiul pentru un ceas;

Mai puțin decât norul pentru vânt,
Mai puțin decât spuma pentru mare,
Mai puțin decât trandafirul pentru furtună
Sunt eu pentru tine.

Zăpadă de basm, zăpadă de basm,
Ce zboară și zboară peste tot,
De-aș putea
Și eu să zbor

Parcul e plin de noapte și de ceață,
Văluri se-aștern peste lume,
Luminile somnoroase de pe alei
Sunt palide și sidefii.

Când ziua lungă trece
Și nu-ți văd chipul,
Vechea tristețe sălbatică, neliniștită
Se furișează din ascunzătoarea ei.