Poezii despre Credinţă:

Târâi o cruce după mine invizibilă
Dar grea ca un munte întins pe 7 sate
Când mă vor îngropa mi-or pune-o la cap
Crucea pe care am adus-o în lume

Zadarnic rugi prin sute de biserici
Pupând icoane le rosteşti mereu,
De mai întâi nu ţi-ai zidit în suflet
Altar de cinste pentru Dumnezeu.

Cu mâinile dezgrop bulgării de apă
Scot strat după strat geologic de ape
Jos la Orșova să ajung la insulă s-o înviu
La mormintele sfinte și la trandafirii

De ce nesocotești iubirea
Când ești golit de orice gând?

De ce nu iți înalți privirea

Mă fă Iisuse ,ca sub soare,
Să cânt ca o privightoare
Și cântul meu de bucurie
Să ți-l închin mereu doar Tie!

Țara cu o mie de domni
Bombă cu o mie de-atomi
Țara cu o mie de țărani
Loc de oameni nu de bani

Rondelul biruitorilor

Pe marea cea de foc şi sticlă de cristal
I-am văzut, pe vajnicii biruitori ai fiarei,

Nu te îngrijora familia lor e perfectă
Nu fac parte dintre muritori fericiții
Mereu zâmbind și pururi îmbogățindu-se
Ca uraniul nu-ți fă probleme oricum

Trăiesc în trup,mă mișc în lume
Păcătuind cu gând,cu glas,
Cu lipsa de înțelepciune
Căci duh sunt,în netrebnic vas.

Am avut un vis se făcea că eram
Să scriu un roman cu titlul acesta
Orașul interior în ideea ca un loc
E mai frumos unde nu te aștepți