Poezii despre Adevăr:


  • Chemare în oraş

    Gândurile se înghesuie în memorie,
    se filtrează visele în sitele dintre orele tremurate,
    în colţurile cele mai îndepărtate
    rafturile sunt goale.


    « flavius »
  • Nu ţi-aduci ţie-n odaie

    Soarele bronzeazǎ
    Spicul
    În câmpia
    Prea uscatǎ


    « samoila »
  • Sub cerul plin de astenii

    Te-ai pierde-n dans
    De flǎcǎri
    Dac- ai ştii
    Cǎ nu devii cenuşǎ


    « samoila »
  • Fantezie

    Nicǎieri nu te simţi
    Bine,
    Deşi vrei sǎ scapi
    De asta,


    « samoila »
  • Frǎmântǎrile fiinţei

    Te-ai dus
    Tocmai în vârf
    De deal,
    Fiinţǎ!


    « samoila »
  • Un spirit

    Un spirit se agită
    În salon
    Printre doamnele
    Cu pǎlǎrie


    « samoila »
  • Adâncul Dragostei sublime

    Adâncul Dragostei sublime

    Adâncul Dragostei sublime
    E un Izvor viu, de nesecat


    « Flavius Laurian Duverna »
  • Nu trebuie vreo pregǎtire

    Mila,
    Pedeapsă pentru mine,
    E o cruzime
    Între cruzimi


    « samoila »
  • O Dragoste atât de mare

    O dragoste atât de mare.

    O dragoste atât de mare
    Cum Doamne, ai arătat


    « Flavius Laurian Duverna »
  • Alegeri

    Admir cum se ridic-o floare
    Drept înspre cer, tenace,
    O rugă închin, şi pun o întrebare:
    De ce simţirea mă preface?


    « samoila »