Poezii despre Viaţă:

Dialog personal
..
Cum o mai duci, băiete, m-a întrebat destinul într-o zi.
De parcă n-ai ști... I-am răspuns. Aproape olog. Și nu m-am plâns, reține te rog.

Mai bine aruncată în uitare
Decât să-mpart iubirea mea la trei...
Arză-v-ar focul, ruguri de atei,
Cu fumuri avântate către soare

A mai trecut un an..
...
A mai trecut un an, dar ce folos?
Precum toți ceilalți care-au fost,

La-nceput de an, rămân
În iubire și îngân
rugă către Domnul sfânt,
să ne țină pe pământ,

În pragul dintre ani
Pantofii i-am dat jos,
Nu fiindcă nu- mi sunt buni...
Acum sunt de prisos.

Aş vrea ca peste tot să ningă,
Atunci când este rânduit.
Atât de mult, încât să-nvingă
Albul, covorul ruginit.

Prefă-te!
...
Motto: ”Cumperi multe lucruri, ești cetățean model.
Nu vrei să cumperi, ești nebun”!

Lucifobul
...
Se pierde-n van a omului speranță
Dacă la ușă-i bate bezna ce-l ucide,

Motto: cine nu-ți merită privirea, nu-ți merită nici batjocura.

Ce-oi fi cătat eu în basmul
acela-n care cresc aripi furnicilor

Casa din deal oftează de-o vreme,
E singură, veche și se teme
Că destinul tăcut i-a pregătit
O moarte la care nu s-a gândit.