Poezii despre Credinţă:

Deasupra mea sunt trei stele echidistante, coliniare
Care ma indeamna sa gandesc mai logic, mai matematic
Care imi dau o directie de mers,
Un sens

Din văzduh lumina, ignorând busole,
În cascade curge la superlativ,
Şi pe- al ierbii verde, amplu portativ
De culoare umple gingaşe corole.

Toţi ne naştem singuri adică
independenţi Însă nevoile ne
subordonează din prima până-
n ultima clipă Avem nevoie de

Nu mai cer de la nimeni nimic

Costel Zăgan, Universuri paralele

O viață-ntreagă, biet poștaș,
Ducând scrisorile-n oraș,
Zâmbea la toți, zâmbea amar,
C-o mână peste-un buzunar.

Pentru că sunt sănătos,
Pentru că aici trăiesc,
Pentru graiul cel sfătos,
Doamne, Ție-Ți mulțumesc!

De-a păcatului arsură
Doar Isus azi ne dezleagă
Dacă noi după Scriptură
Trăim viața noastră-ntreagă

(poem)
La templu un fariseu
Și un vameș au sosit
Se rugau Lui Dumnezeu

De atâtea ori, străine îmi amintesc de tine,
Tu parcă-acoperi luna,
Iar stele-s vecine.

În picuri de lumină
pământul se îmbracă
căci zorii
încep să vină