Poezii despre Credinţă:

Iubirea unui înger.

Când mi-ai spus
că sunt un înger,

Taurul cu două coarne
Furios e ,desi doarme;
Te pândește,te așteaptă
Doar vei coborî o treaptă,

Dacă s-ar strânge lacrimile mele
Vărsate-n taină pe acest pământ
Ar fi burduful mare,plin de ele
Și n-aș putea să-l deplasez nicicând

Închin,cu umilință,al vieții mele templu
Acelui ce ne este cel mai frumos exemplu:
S-a întrupat în lume, s-a îmbrăcat cu moartea
Și ne-a adus in case ,nemuritoare,Cartea

Născut ai fost să vezi ruina lumii
Târâta-n jos de regele minciunii;
Cum înșelătoria avuției
Ucide slaba raza-a omeniei.

Refuz ,cu forță , bezna ce-ar pune stăpânire
Pe turla-mi cu sinapse,golind-o de iubire ;
N-o recunosc regină pe plaiul minții mele
Puternic locuită de cerul plin de stele .

Cu vânturi ce cântă prin coame de cai
Și brume țipând sub copite,
Ne-nvăluie toamna, purtându-și pe strai
Odăjdii de-arămuri topite.

Pietre

Felix Rian Constantinescu

Nu oricine are harul
De a da hârtiei chip;
Mulți înalță sanctuarul
Nu pe stâncă - pe nisip.

Fir de praf

Fir de praf plimbat de soartă
peste-a veacului tristețe,