Adina Speranta - poeziile altor autori

O, Preaiubitule,
ia-mă cu tine!
Eliberează-mi sufletul!!
Umple-mi-l cu iubire și

Rațiunea spune: ”Nu păși aici; în moarte
sunt numai spini.”
Iubirea răspunde: ”Spinii sunt în tine.”
Fii tăcut, aruncă spinul existenței afară din inima ta

Există întotdeauna și un alt fel de a muri
Altul decât cel pe care-l știi.
Întotdeauna există o prăpastie mai adâncă
Care-ți deschide ușa spre o altă lume.

Să mulţumim acestor zile
Şi-acestor nopţi ce ne pătrund
Cu chinul darului fecund
Şi-al răstignirilor fertile.

Doamne, fă din suferinţă
Pod de aur, pod înalt.
Fă din lacrimă velinţă
Ca-ntr-un pat adânc şi cald.

Sunt, Doamne, copt pentru cules,
Nu că mi-s anii grea recoltă,
Cât mi-este inima o boltă
De crengi, sub rodul tot mai des.

În freamăt lung de mare treapăt
Pe armăsari de-aramă grea,
Gonind s-ajungă pân' la capăt,
Înalţi, cu pumnul pe plăsea,

Din nou la pragul meu natal,
Meleaguri tandre, gânditoare!
Cu mâna, semne de pe deal
Îmi face palida-nserare.

Pragul bolţii de cerneală
Pâcle roşii-l scriu cu jar.
Vin, paragină rurală,
La vecernia ta iar.

Glie-a mea fără de vlagă,
Ţarini veştede la chip,
Numai crânguri şi pârloagă
Şi o limbă de nisip...