Poezii despre Viaţă:

Pe-acest tãrâm, "complet civilizat"
Suntem înconjuraţi, neîncetat,
De oameni îmbãtaţi cu limbi strãine,
Care rãspund "Ok!", în loc de "Bine!".

conversații tăcute -
sub sininătatea năbădăioasă
a lunii,
estompează lumina tremurătoare

Iubesc un timp!
Acela ce nu-și cântă amintirea,
Dar nici nu-și huiduie trecute clipe.
Din largile-i izvoare, în risipe,

Eu sunt acela ce n-are nicio vină,
...
M-am risipit de multe ori în zare,
Mă poticneam în firele de iarbă,

Vegheați atenți la dansul lung al vieții!
Hotarul fin dintre ce-"a fost" și ce "va fi"
E-atât de strâmt și-ndepărtat! Nu-l poți păși
Când lași prezentul în vâltoarea ceții.

Catrene
...
Îl ascult și constat fără regrete
Că are creier lisă, fără niciun rid

cum stăm noi aliniați
şi spânzuraţi de perfuzii
în paturi de fier la perete
la etajul trei salonul unu

Libertate
...
Nu-mi trebuie critici la ce scriu,
Ce-mi vor spune, știu deja,

* simplu la fereastră*

pete pǎtrate cǎlare pe umbra//
ornamente

timp căldicel,
sub bolta de glicină plângătoare,
cele zece fecioare
au ațipit.