Poezii despre Viaţă:

În momentul în care-ţi scriu, simplu,
pe un papirus găsit într-un colţ uitat de lume,
cu o cerneală veche,
făcută din insomniile părinţilor, din nevisele copiilor,

*orologiul crăpat*

Eu

Ieri am fost zbucium,
lacrimă de suflet,

*abandonul – suprema credință*

În miezul unui măr necopt,
Suspină gândul unui șarpe
Şi-a răsturnat bătrânul opt,
Ecoul trist al unei harpe.

mă dor nopțile petrecute
pe scări înghețate de suflet.
îngerii își pierdeau zborul și
deveneau demoni înfometați.

cerul transpiră
norii se-ndeasă
peisaj zidit
sub mâna lui Dumnezeu

*costum fosforescent multidimensional*

Primăvara stă-n copac
parcă-i Doamne cocostârc
și-am atâta verde-n cap
pielea toamnei la oblânc

de ce mi-ai pus pe
umerii plăpânzi de copil
toate durerile tale?