Poezii despre Viaţă:

Trecută-i clipa viitoare,
Prezentul e ceva în transformare,
Cu greu accepți ideea mare
Că noi suntem numai trecut.

încerc să înţeleg de ce
se pleacă mereu
în ziua în care Dumnezeu
coboară printre oameni şi plânge

Aveţi ceva secunde de vânzare ?
Sau ore, sau minute câteva ?
Cumpăr orice, pe gologani câţiva
La litru, kilogram sau la pahare. !

Între alb și negru e atâta culoare,
E atâta speranță, e atâta candoare;
E atâta trăire, e atâta lumină,
Sunt atâtea nuanțe. e forță divină.

S-a pornit în suflet vântul peste frunzele durerii,
Eu, în pântecul odăii, m-am pitit de iarna grea
Și din strachina ciobită iau cu lingura tăcerii
Ciorba plină de tristeţe din singurătatea mea.

Ştiu că m-am născut
într-o zi oarecare,
Eu sunt EU,
nimeni

mama n-a murit
am văzut-o în vis
frământa aluatul pentru
praznicul bunicului plecat

Ghetuţele noi se-nvechesc aşteptând
Un Moş care uită mereu
Să-ţi împlinească dorinţa din gând…
Primeşti doar un suflet mai greu…

Drum

Prin câte vieţi ar trebui să trecem,
Să nu greşim din zece-n zece paşi?

Am ghete prăfuite de pulberea anilor,
Pe-alocuri mânjite de puroiul gândurilor…
De şuturile vieţii au fost treptat stâlcite,
Şi mi le-au scâlciat visele măsluite …