Poezii despre Viaţă:

Vară fierbinte;
Camera ta e rece
De când ai plecat.

am curajul care i-a lipsit lui Narcis
și arunc pietre să tulbur imaginea lumii fericite
în cafenelele Centrului vechi
prostituatele poartă mască și dezinfectant

pliant


vorbe nepotrivite -

cum ies din casă se strânge în jurul meu
soarele - meduză gigantică –
prin mii de ventuze îmi injectează
căldură lumină

Crucea
...
În lumea cu tot mai mulți sărmani,
În care dragostea e tot mai inutilă,

Viața întoarce foaia înainte,
Deși n-am prins tot jocul de copil,
Pe tânărul ce-am fost, nu-l mai țin minte
Nici n-am avut, cât aș fi vrut, iubiri.

Masca
...
Am văzut un clopotar,
Urcând într-o clopotniță,

Pe planeta noastră nimic nu e perfect,
dar totul e creat cu inteligență,
nici o omidă nu e perfectă,
ea până la urmă se transformă-n fluture,

Gândul mă duce negreșit
La o veche prietenie,
Copiilor le-am povestit
Cum era-n copilărie.

Priviți cu toții! Azi e o nouă viață!
Și mă mistuie credința voastră,
Că-n astă lume totul se-nvață,
Cum să-ajungi spre zarea albastră.