Poezii despre Viaţă:

*unui confrate

Mulțam!
alt mod de

De ce ne pierdem în nimicuri și căutăm nefericirea
De ce în sufletele noastre reci pălește strălucirea
De ce ne pervertim în lume și ne golim de vise
Speranțe și dorințe vii atât de agresiv ucise?

de unde dor de mestecăn
când albul se revoltă

decojim verbe

Azi stau în pat cu ochii către stele
Vreau să mai scriu în cartea vieții mele...
Să fie o mică deziluzie în iubire,
Dar asta e, știu se cheamă, trăire.

Ochii mei licăresc mai mult,
din nou viața grea eu o ascult,
nu mai vreau nici un gând,
că mă face ca totul să vând.

poezia pentru poet
este ca si târnacopul pentru miner

Pentru noi, pe cer s-a mai aprins o stea,
iar noi vrem să scăpăm de-ntunericul mare,
steaua, lumina aducea, tot pământul cuprindea,
să scăpăm de bezna asta înfiorătoare.

21.10.2018.

Dă Doamne
să se-întoarcă

caut o poezie să-mi elibereze durerea
ea nu se vrea căutată
filele albite de îngerii
mă ning

... şi ploaia tot cade
Pe umerii mei;
Pe gene, pe buze
Se-adună stropi grei