Poezii despre Viaţă:

Ici, colo, fetele-și vând trupul,
Bunicile își cresc nepoții,
În lume face legea lupul
Și prădătorii strigă: ”Hoțiii”!

Fiind copil,iubeam ,pădure,
Mirajul tău,răscolitor!
Crescând bărbat,iubeam,femeie,
Ochii-ți, izvoare pentru dor!

La început, femeia
a creat un cer,
un pământ,
si-un dumnezeu în mintea unui

De număr dinspre nouă
înspre zero, iese martie,
ca să-mi iasă decembrie.
ieșirea în otrăvita,

reîncarnat dintr-un înger,
si pipăit în fum,
sunt ,domnisoară, spațiul dintre
obsesia ta

Femeia din capul podului priveste cu indiferență. Prin ceață copacii îsi răstignesc umbrele de pământ. Podul se balansează, bătăile inimii cresc.
Incertitudinea lasă loc disperării când imortalizează lipsa unui amurg.

Înconjoară-mă

//text bun de cenzurat//

Barem! între:

Străinul priveste insistent masa din camera lui,
a noastră,
a tuturor,
a lemnului din nepal, transportat pe pântecul mării de niște corăbieri.

Naște stele,
sar scântei!
se nasc galaxii. (!?)

mă cert cu dumnezeu
pentru bănuții de-argint uitați într-un cufăr
undeva în marea roșie de sânge
de cai si călăreți cu zale