Gerra Orivera - poeziile altor autori

Cercul al optulea: Bolgia a noua. Semănătorii de dezbinări.
Au cine-ar şti, chiar dac-ar fi să spună
de zece ori la rând şi nu-n poezie
ce răni văzut-am şi cât sânge-n spumă?

Cercul al optulea: Bolgia a opta. Sfătuitorii de rele. Guido da Montefeltro. Despre starea politică a Romagnei.
Şi ridicase creasta-n sus şi-ncet1 făclia mută-n depărtări pierea, cu voia plină a dulcelui poet,
când2 alta-n drum, ce-n urma ei venea, ne trase ochii către ea-n cărare prin zvonul surd ce străbătea din ea.
Precum mugea boul Siciliei3, care scrâşni dintâi cu plânsu-ndreptăţit al calfei ce-l durase ca atare,

Să crezi: o tainică nădejde
Spre stihu-mi sufletul meu poartă
Şi toană chiar de-i, tot trăieşte
Sub un anume semn de soartă.

Îndelung de-am rămas nemişcat
Către stele străine cătând.
Între mine şi ele-am aflat
Nerostit, înţeles legământ.

Neguri se lăsară iară
Sinilii din crâng pe sat;
Soarele de primăvară,
Vântul cald le-au răsfirat.

Cercul al optulea: Bolgia a opta. Răii sfătuitori. Invectiva lui Dante
împotriva Florenţei. Răii sfătuitori învăluiţi în flăcări. Ulise şi
Diomede. Călătoria lui Ulise.
Te bucură, Florenţa' mea, de-n lume ajuns-ai mare semănând gâlceava, de pân1 şi-n iad2 te bucuri de renume!

Şi de zorii cu ei îţi aduc fericire,
Iar credinţa ta creşte spre semnul de jar,
De-ai simţi fie doar şi un strop de iubire,
Tu acest trandafir fă-l poetului dar.

Vânt plecând-venind,
Murmur de alint,
Ochii ce s-aprind
Clipelor târzii.

Cercul al optulea: Bolgia a şaptea. Hoţii.
Sfârşind tâlharul, se smuci din şale şi-un sfârc de deget1 arătând cu ură, răcni spre cer: „în ciuda vrerii tale!"
De-atunci încolo şerpii2 dragi îmi fură, căci unul roată peste gât l-încinse, părând a zice: „Ajungă-ţi! Taci din gură!"
iar altul peste braţe mi-l cuprinse, strângându-l bine peste piept, ca-n funii, şi-orice putinţă de-a mişca îi frânse.

Cercul al optulea: Bolgia a şaptea. Hoţii.
în cel răstimp al tânărului an1 când soarele sub Urnă se-ncălzeşte, iar nopţile ajung către liman2
şi când pe şesuri bruma zugrăveşte
icoana mândra-a dalbei ei surate3,