Gerra Orivera - poeziile altor autori

O, inimă, te doare popasul pe pământ.
Aruncă de pe suflet al lutului vestmânt.
Și-astfel, desprinse de tină, în sfântă *ăție.
Spre ceru-nalt să-ți afli și sens și bucurie.

O mână-ascunsă scrie și trece mai departe.
Nici rugi, nici argumente, nici spaima ta de moarte
Nu vor îndupleca-o să șteargă vreun cuvânt.
Nici lacrimile tale nu pot să șteargă-un rând.

Nu-ți răsădi în suflet copacul întristării,
Ci răsfoiește zilnic a desfătării carte.
Bea vin și poartă-ți pașii pe căile-ncântării,
Căci măsurat ți-e drumul de la surâs la moarte.

O mie de ulcioare, acasă la olar,
Vorbeau în șoaptă. Unul strigatu-mi-a: ”Omar,
Evocă pe olari și pe cumpărători
Ce-am fost de mult sub aștrii, de aur, rotitori.”

O gură parfumată arginții mi i-a stors
Și-ncrederea-Ți în mine a năruit-o vinul.
Urmează Raiul? Iadul? Mi-aștept senin destinul.
Căci Iadul – cine-l știe? Din cer, cine s-a-ntors?

Khayyam, Cereasca Roată-ascunde-al tău destin
Și-a-nchis orice discuții. Și totuși, tu știi bine:
Paharnicul ei toarnă sub chip de stropi de vin
În cupa veșniciei mii alți Khayyani ca tine.

Khayyam cosea la cortul filosofiei. Dar
Căzu în creuzetul mâhnirii. Și-atunci fumul
Fu spulberat de Parce în patru vânturi. Scrumul
L-a dat pe mai nimica un negustor avar.

Îți place să sorbi cupa cu buze rubinii.
Îți place să sorbi viersul de harfă și de flaut.
Dar astea sunt deșarte. Căci dacă n-am să caut
Să mă desprind de toate – nimica nu voi fi.

Înțelepciunea-n viață-i deplina renunțare
La orice lucru. Altfel, amar te vei căi.
Doar rupt de orice grijă înseninat vei fi.
Afar' de asta totul e chin și tulburare.

Înneacă-n vin și teama și umbrele tristeții!
N-ai să mai șovăi între nenumăratele secte.
Căci vinu-i filtrul magic al liniștii perfecte.
E-un alchimist ce schimbă în aur plumbul vieții.