Poezii despre Diverse:

Tot ce e viu se naște din Cuvânt
Viața de moarte pururi se separă
Că strălucește-n cer și pe pământ
Lumina Lui nicicând crepusculară.

stelele care se sting
devin semințe de flori,
sădite în pământul unui ieri,
ce vor înflori mereu mâine,

CUNUNĂ DE LACRIMI
(poetei Nina Cassian)

Se ofilește frunza-n copacul vieții,

Cât imi doresc
Să-ți fie dor
Așa ca altă dată,
Când viața noastră

Clepsidră-s şi sângele curge,
Nisip spintecat de lumini,
În jur, peţitorii haini
Clamează crepuscule murge.

N-am inimă în piept! E o frunză în vânt.
De ce n-ai ucis-o? Aşa, biet orfană
Hălăduie veşnic. O noapte-i o goană
Cerşind alinare ori loc de mormânt.

În fiecare răul creşte
Ca un altoi de silnicie,
Vădită samavolnicie,
Rănit, Pământul nu răzbeşte

Stâncă, piatră-apoi ţărână,
Fir bicisnic de nisip,
Fără năzuinţă chip
Şi soartă de anasână.

Smulgeţi câte o fărâmă
Fără teamă sau regrete!
Răutatea să vă'mbete
Unduirile de râmă!

Mai am să-ţi spun ceva, aşa cum scrisa
De'nţelepciunea muzelor ne leagă
Menindu-ne să'nsămânţăm obleagă
Cu har de suflet peste veche clisa,