Poezii despre Diverse:

Port atâta verde-n mine
Și albastru totodată,
Că un gând, așa, îmi vine:
Eu n-am să mor niciodată.

Din când în când mă-ntorc în satul meu
De unde am plecat în tinerețe.
Păstrez și azi ca ban în portmoneu
Cei șapte ani cu visuri îndrăznețe.

De ce m-ai pus la masa lui, Caesare?
De ce cu Brutus să împart eu vinul
Și pâinea ce-o cerșesc, în drum, milogii?
Trădarea sau credința stă-n valoare?

stau în braţele unei păpuşi de monton
o ploaie îşi trece degetele uscate prin păru-mi
lins parcă de o vacă imaginară
mâna vânjoasă a somnului se

De când mă știu, un altul și iar altul
Mi-au tot promis dreptățile adânci:
Boierul, domnul, popa și prelatul

Eu nu mai cred ceasornicul oprit
Pe axa polilor acestei clipe.
O tinerețe am și vreau să țipe
Din pieptul meu bătrân și amuțit.

Aștept cu nerăbdare să vină primăvara
Cu verzile ei gene de ierburi și de vânt.
Înveșmântată-n straie de pastelate vise
Ce se vor naște, iarăși în vers și pe pământ.

Şi-am să îmbrac încet, pe pielea goală,
Tandreţea razei gama din Deneb
Urcând apoi pe tâmpla ei ovală
Doar câteva nedumeriri să-ntreb:

Am pictat cu sângele un tablou,
Dar sfera galbenă tot devenea ou.
Mi-am dat tot aurul pe argint,
Dar încă sunt prins în labirint.

Și eu tot astfel sunt, ca dimineața,
Când din văzduh lumina te-mpresoară.
Văpăile, când ard întâia oară
Topesc nepotrivirile și gheața.