Poezii despre Diverse:


  • Înainte să cadă frunza

    În pașii goi se-ascunde o-așteptare,
    Un suspin blând se frânge-n amintiri,
    Se scurge toamna-n ploi fără-ncetare,
    Un cer se-ntinde doar în rătăciri.


    « Aurora Cristea »
  • Iubire

    Mi-aș înverzi visarea, cu țipatul pădurii,
    Cu fiecare frunză, cu gingașul fior,
    Cu fiecare mugur ce își deschide pleoapa
    Din albul pur și firav, din murmur de izvor.


    « Florina Emilia Pîncotan  »
  • Neliniști

    Iar adorm sub ciutura fântânii,
    În amurgul rece, sângeriu,
    Pe o lespede de-amăraciune,
    Doar cu mine și cu Dumnezeu.


    « Florina Emilia Pîncotan  »
  • Mi-am amanetat iubirea

    Mi-am amanetat iubirea unui vânzător de vise
    Printr-un strop de veșnicie..și o clipă mister
    Ce mai târg! Am stat la coadă de cuvinte interzise
    Lângă trei stele-amorțite și un heruvim șomer


    « Alexandrescu Oana-Adriana »
  • Durere

    Foșnesc adânc pădurile de brazi
    și munții gem sub apăsarea ceții.
    E totul tern, o lume fără cer,
    o lume tristă, fără râul vieții.


    « Florina Emilia Pîncotan  »
  • Acest alb

    Ca o Insulă Albă, pierdută printre cețuri,
    e acest ochi care veghează.
    În adânc de memorie, celălalt ochi,
    cu mult mai vast,


    « valery becart »
  • Eu Sunt

    Povești adunate din gânduri
    Tăinuite vag de multe vieți,
    Cad pe frunze ruginii-n rânduri
    Modelate-n palme de poeți.


    « Nori Jeler »
  • Într-o cămașă albă, de pânză tare...

    Și cineva a strigat: ”Dar eu sunt zeu,
    și zeii nu mor niciodată”.
    Și mulțimea s-a uitat la el – ca la un nebun.
    Eu n-am râs, n-am plâns.


    « valery becart »
  • Frunza

    Frunză cade.
    Timpul clipoceste.
    Pietrele râd.


    « Dia.Elena »
  • Homosapienșii

    Homosapienșii
    ...
    Îmbășinați de mercenari aplaudaci
    Și de bufonii laudelor goale,


    « Nicu Hăloiu »