Poezii despre Credinţă:

În seară-aștept și-n dimineață.
În existența omenească
Aștept, aștept o-ntreagă viață
Ca viața să se-ndeplinescă.

Am năzuit, s-ajung odată

Am năzuit, s-ajung odată
În Ţara scumpă cea de sus

Sunt duh invaluit in trup
Ca intr-o inchisoare
Si nu stiu zidul cum sa-l rup
Si sa privesc iar soare.

De-ai fost ales să porţi cu lacrimi crucea,
De cei din jur să fii descurajat,
Nu te-ntrista, căci Domnul ştie-atuncea
Când plângi în taină, eşti nemângâiat!

Când curge-n lume înserarea
Cu liniștirea de chindie
Că se aude fremătarea
Ce plopii-o spun ca poezie

Când seara la chindie
Ziua întreagă stinge
Aripă argintie
Îmi poposi un înger.

Ce-ar fi Iubirea fără Tine
Şi ce-aş fi eu în lumea ei?
De n-ai fi Tu, Doamne cu mine
Mult ar mai plânge ochii mei!

Privesc către Soare
Şi parcă îmi pare
Strălucitor pământ
Şi un altar Sfânt...

Când ai să treci prin ceasul greu
Prin valea cea adâncă,
Putere-ţi va da Dumnezeu
Ca să rămâi pe Stâncă..

La răspântia crescută
Cu-nălțimea buruienii
Stă o troiță bătută
Doar cu mușchii și lichenii.