Adina Speranta - poeziile altor autori
- Nod 26 - Nichita Stănescu
M-am însingurat
pentru că am simțit că tu nu mă mai iubești, -
lacrima mamei mele de gheață era, -
stăteam și rânjeam și o rugam să plângă,
- Nod 25 - Nichita Stănescu
Când m-am trezit din somn,
cu dalta îmi cioplea genunchiul
o durere rotunjită, sferică și foarte mare.
O altă daltă îmi cioplea
- Nod 24 - Nichita Stănescu
Gândacul acela ciudat
avea trei capete în șir unul după altul.
Privindu-l, m-am înspăimântat
de neretezare.
- Nod 22 - Nichita Stănescu
O subțiasem strângând-o cu brațul drept
de coasta mea,
cădeam cu respirarea peste ea,
o adumbream cu umbra vorbei ce eram,
- Nod 21- Mozart și câinele spaniol - Nichita Stănescu
Alerg nebun și singur
și în patru labe,
să văd unde îl duc ca să-l îngroape.
Au vrut în munți, dar munții nu aveau locuri,
- Nod 20 - Nichita Stănescu
Își încurcase între coastele mele aripa
un vultur care credea că el cântă.
Mi-a dat sângele pe gură,
iar ochiul
- Nod 18 - Nichita Stănescu
Vai mie, am spus,
de sunt cuvintele doar umbra gurii mele!
Vai mie, am strigat,
în timp ce capul îmi cădea în coșul
- Nod 17 - Nichita Stănescu
Căzusem strâmb cu verbul peste orizont
că l-am făcut să fie-n două,
ca bucile unui copil de înger
pe mare-atunci când plouă.
- Nod 16 - Nichita Stănescu
Smulsesem vâna din copilul vânăt
din care mă trăgeam, -
și-am prins-o coardă între două ramuri
să trag vederile în rădăcini.
- Nod 15 - Nichita Stănescu
Cerc să mă întind
și Daimonul urlă că mă culc pe el,
întind brațul și Daimonul meu urlă
că îl pălmuiesc.

Distribuie aceste poezii: