Adina Speranta - poeziile altor autori

-La ea nu se vede
pentru că este timidă
și se acoperă cu propria ei privire, -
și se ascunde.

Cum știți cu toții, căzusem de pe cal,-
și nemișcat stăteam în iarbă șiroind a sânge,
când nimfa pură ce nu știe-a plânge
trecu pe lângă mine.

Știu, tainic, un iatac în care,
Gătită și fermecătoare,
E-o fată-n veșnică-așteptare.

Nu luați în seamă ochii mult lăudați, faimoși,
Voi, ochi ai dragei mele, prin care-o adiere
Mai lină ca-nserarea se tulbură și piere!
Vărsați asupră-mi noaptea vrăjită, ochi frumoși!

Iubiții-atâtor desfrânate
Sunt fericiți, sătui, ușori;
Eu, brațele ce-au strâns doar nori
Le simt acuma sfărâmate.

Durere, fii cuminte și nu-ți ieși din fire,
Doreai să vină seara - privește-o , a venit;
În vânătă-noptare orașul s-a-nvelit
Dând unora odihnă și altora mâhnire.

Cunoști tu ca și mine plăcuta chinuire
Și-i faci pe toți să spună uimiți:" Ce om sucit"!
- Muream. Simțeam în firea mea plină de iubire
Dorință, dar și groază, un chin deosebit;

Adesea, ca-ntr-o mare de muzică sunt dus!
Spre steaua mea pălită,
Par, pe sub bolți de neguri, sau claru-adânc de sus,
O navă--n vânt pornită:

Povara-i grea! N-o să-mi ajungă,
Sisif, nici chiar răbdarea ta!
Oricât de vrednic m-aș purta
E Timpul scurt și Arta lungă.

Om, vrednic de chemarea ta
Un șarpe-n inima-ți domnește
Și stă pe tron și-ți poruncește
Și spune : "Nu", când tu zici; "Da" !