Poezii despre Viaţă:

Pe cale
Mreană, mreană, năzdravană,
Fiica Domnului, Ileană,
ai trecut pârâul clar,

Ca nicicând, e nevoie azi de o minune!
...
O lume se pregătește de plecare
Izgonită cu nerușinare

Te întâlneşti cu TIMPUL, când nici nu te aştepţi
Şi poţi sã fii tu însuţi, chiar primul dintr-o sutã;
Dar treci, la despãrţire, în lumea celor drepţi,
Când viaţa ta cea lungã, se face nevãzutã.

s-au înmulțit asediile
sub ziduri combatanții moțăie senini pe scuturi
s-au specializat în alchimia înfrângerii
câțiva mai rotofei

Mai poți să țeși lumina-ți pură
Ca voal, pământului-mireasă,
Când urcă-n cer norii-i de ură
Și pacea nu-și mai află casă?

Eu despre noi!
...
Dușmanilor acestui neam ales
Și criminalilor, le ridicăm statui,

dacă pielea ta scoate sunet de apocalipsă
fii aproapele tău
ne învață fratele ce înoată prin sânge
și trezește sorii din cripte

Adevărul de la terasă
...
-Caut de-o viață adevărul
Zise un client oarecare

N-or ști
...
Vom îngrășa pământul cu trupurile noastre
Le facem al lor calcul de-a fi mult mai puțini,

Se scutură de fluturi toamna
C-un vânt prelung, cu dansul plutitor,
În mine se-nfiripă doamna