Poezii despre Viaţă:

ultimul pătrar -
pe prispa veche bunica așteaptă

Mă mănâncă
mâna dreaptî

superstiții:

Trompete bolnave bocesc muribunde,
Oboaie de piatră-n timpane îmi cântă,
O frunza ucisă, în pleoape se-ascunde,
În suflet potopul prin tunet cuvântă.

Zic:
zac!

Nu mă

X

Nu și nu,
ce-ar mai fi

continuă să mă
bântuie
cuvântul: Nume de... U!
?

nopți înstelate -
pe zidul vechi al casei
urma unui melc

Leu/urdă
cu salt, înainte! marș!
//zig/zag / zig/zag//,
nu zac!

Eram doar eu cu mama, pe-un drum bătut de ploi
În bezna deznădejdii fugeau de noi strigoii
C-aveam în suflet "harul", de-a trece prin noroi
Să-nvingem orice frică, să ne urmăm eroii

* va fi o explicație

Visam!
să te pot