Poezii despre Iubire:
- Sub Cer îndoliat
Te-aștept la ,,Stână" far’de Lună,
Să-mi pui pe cap dalbă cunună;
Să-mi săruți palizi obraji sub şopote,
Nuntașii noștri fie clopote.
« Cornelia Cristea » - Luna
Mă prind în dansul Lunii; e o şansă,
Pe cerul grizonat cu insula albastră;
Eram cuprinsă de aceeași transă,
Ce astăzi mă inundă, o sihastră.
« Cornelia Cristea » - Monolog
Din Vârful cu Dor al cuvintelor mele
păstrează lentoarea
cu care-mi petrec bucuria
singurătății cu tine.
« Manuela Munteanu » - Coralul
Te văd ca pe-un mărgean cu genele cărunte,
Cand spuma mării Îți curge pe obraji...
Te joci cu algele c-o sferă-grăunte
Iar eu-mi pansez un naufragiu azi.
« Cornelia Cristea » - Delir
Siluete sidefate fulgeră cu claritate,
Cad deasupra unor trestii ce se clatină murinde;
Famelice, însetate, fluieră, o entitate
Peste văi de gheață verde, anacronic, se întinde.
« Cornelia Cristea » - Transfigurată
Mozaicuri-catedrale, veghea spasmelor nocturne,
Gem pe perna mea de-aur ca uleiul din icoane;
Nu mă doare că nu ții seama vrerilor mele din urne,
Ci mă dor, înfrigurată, exclamații-demoni, toane.
« Cornelia Cristea » - Căruța
Parc-o putere-mi întorcea,
Privirea-nspre căruța ta,
Trasă de patru cai, trecea.
Ce neagră-mi târam soarta!
« Cornelia Cristea » - Rețeta uitării – medicamentație prescrisă
Am ajuns în impas,
diluez fiecare fărâmă de „tine”,
pierdută undeva prin mine.
Se holbează în cavitatea toracică,
« Bucuta Crina » - A noastră despărțire
Să ne fie despărțirea mai ușoară,
Ți-am pus la geam o frunză de măslin;
Amprente ți-am lăsat în deal la moară,
Acolo unde vântu-adie lin...
« Cornelia Cristea » - O rugă în țărână
Îți simt durerea ca pe-o moarte de copaci,
Ca tălpile desculțe ce calcă peste scoici;
Obrajii tremur roșu de trandafiri și maci
Și mâinile ți-s calde, semn de alint de doici.
« Cornelia Cristea »
