Poezii despre Iubire:
- Puii de leu
Undeva, într-o savană, înnoptau doi pui de lei,
Părăsiți de mama lor, într-o luptă legendară.
Iar în mijlocul savanei, erau liniștea și ei,
Îngroziți de libertate și de răgete de fiară...
« Cornelia Cristea » - Aripi de corb
Suntem destinul ce sub mare
Își frânge-albastrul-negru de călăi.
Gândește-te, întâmplător e oare?
Să-mi vii în cale peste multe văi?
« Cornelia Cristea » - Țelurile prăbușite în trădări cu gust de moarte
Arhiva sufletului meu tăinuiește vraja sorții,
Obosită de lucirea ce îmi mușcă din fiori,
Umerii mi-s goi și toamna mă dezbracă de proporții,
Și de cerul meu fanatic, saturat de muritori.
« Cornelia Cristea » - Mi-a fost hărăzit
Mi-a fost hărăzit
să alerg pe câmpul sufletului tău.
Am alergat fără încetare
încercând să aflu
« carmen.muntenita » - Oceanul iubirii
Navighez pe oceanul iubirii
Delfinii zburdă peste tot în jur
Simt în nări mirosul fericirii
Ce umple aerul sărat și pur.
« Octavian Cocoş » - Sărută-mă prin ceața-ngălbenită
Focul mov e tot mai gol și tot mai rar,
Mi-ai pus pe buze flacăra pornirii
Să vindem zăcămintele iubirii,
Și să fugim în doi pe-un armăsar.
« Cornelia Cristea » - Față neagră
( Romantism întunecat)
Îmbobocea pe un nor albastru
un trandafir negru-pistrui;
« Cornelia Cristea » - Peisaj Nocturn
Se lăsară norii,
Soarele-i ascuns,
Caut în șoaptă stelele
Că pe cer nu îs...
« PoetuModern » - Printre roze de nebunie și cer
Și-a desfăcut cerul cosițele de nor
și în locul lor, păstori în alcovuri solare
din coarne de cerb.
Răsăriturile, asemeni arborilor de mesteacăn,
« Cornelia Cristea » - Iată!
S-a înserat și se coboară-n mine
Lumina caldă-a amintirii tale,
Lung glas cu șopotiri domoale,
Ce-mi lasă adâncimile senine.
« Manuela Munteanu »

