Poezii despre Diverse:

Aștept cu nerăbdare să vină primăvara
Cu verzile ei gene de ierburi și de vânt.
Înveșmântată-n straie de pastelate vise
Ce se vor naște, iarăși în vers și pe pământ.

Şi-am să îmbrac încet, pe pielea goală,
Tandreţea razei gama din Deneb
Urcând apoi pe tâmpla ei ovală
Doar câteva nedumeriri să-ntreb:

Am pictat cu sângele un tablou,
Dar sfera galbenă tot devenea ou.
Mi-am dat tot aurul pe argint,
Dar încă sunt prins în labirint.

Și eu tot astfel sunt, ca dimineața,
Când din văzduh lumina te-mpresoară.
Văpăile, când ard întâia oară
Topesc nepotrivirile și gheața.

E vânt, pe alocuri...
Glasul focului, codri adânci
și fuga spre lumina
ce dăinuie

Sunt singur cu plânsul platonic al lumii
sfâșietor de tăcut
aud tămâia durerii oamenilor
(care miroase a lut)

Eu în care secundă să m-ascund
pentru că ascunzătorile timpului sunt pline
până la refuz

Primul pas am să-l fac eu
din tine înspre mine
din inima ta am s-o iau drept înainte
am să-nconjor universul de nenumărate ori

Oprește, mamă, orologiul acesta
născocit de un nebun.
Auzi ticăitul?
Din când în când, o femeie naște,

Serghei Esenin spunea că barba încâlcită a pădurii
primește zăpada ca pe o foarfecă
ca pe un brici care te împrospătează
balada celor douăzeci și șase este de fapt cântec de lebădă