Poezii despre Credinţă:

Orice ți-ar spune despre mine să știi că sunt în viață!
Plutesc pe frunza umbrei pale în mândra dimineață,
Sunt floarea care se închide atunci când bate vântul-
Mă simți? Tăcerea mea adie, învârtejind pământul.

RUGĂCIUNILE ÎNCEPĂTOARE:

În Numele Tatălui, şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Ieslea e locașul intru care
Soarele vieților apare;
Universul tot e în lumină
ȘI în armonia cea divină.

Sub zodia iubirii mă mișc de când Cuvântul,
Izvor al veșniciei,mi-a-nsufletit pământul;
Luminile divine din inimă-mi curg râuri
Vărsandu-se în lumea cu ale ei pustiuri.

Roata
..
Ai văzut cum cocorii pleacă-ntr-una
Ducându-se precum corăbiile-n larg

Privirea este dreptul fiecărui trup la frumuseți!
Bătaia inimii, un fel de-mpins spre moarte,
iar gândul obsesiv, un viciu al simțirii.
La ce vedere a sensului te înfiori

La început
...
Răbdarea mântuiește și dărâmă
Dărâmă lumea-n care ai fost prins,

Ce-ai creat, Doamne, și cu ce putere?
Ce ordine ai pus în lucruri
și cum ai transformat-o din Tine-n infinit?
Cu ce ai gândit în loc de creier,

Sunt Om,deci privitor în sus
Nu către trupul ce mă poartă;
Prin jertfa Domnului Iisus
Intrat-am pe a vieții poartă.

Pe orice sfânt din calendar
Îl socotiți răzbunător
Nu-i pentru voi izvor de har
Ci doar un zbir neiertător.