Adina Speranta - poeziile altor autori

Din Rarău la Detunata
plânge țara, geme gloata.
Din Orhei la Feldioara
plânge gloata, geme țara.

Toată noaptea ploile toamnei se joacă
sărind din băltoacă-n băltoacă.
Toată noaptea lipăie cu picioarele goale
peste morți, ca să-i scoale.

Ziua-ntreagă, noaptea-ntreagă,
foamea, oftica și moartea
vin cu șbilțul să culeagă
ca hingherii, să-și ia partea.

Mi-aș face condei din oftat
și din venin călimară.
Aș scrie cu rânjet de fiară,
cu urlet și cu scuipat.

Demult, demult… la început de osândă
mai întreba de noi la poarta de-afară
câte-o nălucă de mamă plăpândă
sau câte-o nevastă amară, amară.

Ca să cânt tămâioșii tăi ani,
tinerețea mea, tinerețe,
mi-ar trebui fluvii semețe
și munți și vulcani,

Putrezim de doi ani
în găuri de soboli, de guzgani.
Nici țânci, nici neveste, nici mume
n-au fost niciodată pe lume.

Parcă de veacuri, parcă de mii de ani
n-am mai prânzit, n-am fost și noi la cină.
Parcă de veacuri, parcă de mii de ani
am suge fier, am roade bolovani

În general nu se ştie precis dacă e bine sau nu să vorbim despre lucrul
acela surghiuni despre ciudatul
bine ştiut pe care îl ştiam singuri
despre migrările spre labirinturi blânde în care gemetele pot să aibă valori

Ceilalţi şedeau cu umerii lipiţi de o fereastră
cu ochi ca nişte cuie înfipte în trupurile noastre
şi toate cumpenele respirau
dar într-o bună zi ceva pluti în ei se pârgui acolo