Adina Speranta - poeziile altor autori

Rămas bun dragă frățân de cruce!
Tu pornești spre țara ta de lut.
Eu prin săbiile zării mă voi duce,
vânturi mari să-mi iasă la răscruce,

Din fân făcându-ți scăfârlie,
din paie ciot de trup sărac,
surtuc ți-am pus și pălărie
și te-am proptit într-un harac.

Această lungă toamnă gravă,
melancolia să-i pot bea,
a picurat în cupa mea
și miere-alături de otravă.

Sus, bătrâne lup de mare!
Sus, bătrâne lup! Pe punte!
Pânză, umflă-te mai tare!
Gata, tunurilor crunte!

Mi-amintesc, era Aprilie când am simțit prima oară
greutatea trupului tău.
Corpul tău: argilă și păcat.
La fel ca în prima noastră zi pe pământ

Un cerc e gol şi altul foarte plin –
Iubiri subţiri prin tufe de pelin,
Plecări formale pe poteci silhui,
Dar de niciunde alinare nu-i,

Pentru calvarul jocului incert,
Nici nu te asupresc, nici nu te cert,
Destul fiind că sufletul ţi-e gol,
Ca un sărut abstract, de protocol,

Nu-ţi face griji, iubito, pentru cât
Mi-e, fără tine, noaptea, de urât
Şi ziua, de pustiu, întregul rost…
Aşa să-mi fie, după cum mi-a fost

Nu-i binele statornic şi întreg,
Dacă-ntr-o noapte rece nu culeg
De peste trupul tău cu zări fierbinţi,
Atâţia fragi, până ce-mi ies din minţi

Ce indecisă luptă-n trupul tău –
Atât de bine-i cade şi de rău,
Încât se sparge-n cioburi aburii,
Precum un câmp întreg de păpădii,