Adina Speranta - poeziile altor autori

Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,

Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,

Te-ngrijorezi că ochii și creierii se cern?
În energia lumii doar ești și tu etern!

Presimți spre ce noianuri de energii te-ndrumi,

Doamne, sunt singur. Auzi-mă.
Focurile toate s-au trecut.
Trâmbițele-nalte, zadarnic
răsună pe ziduri de lut.

Cum sã nu umblu trist prin grãdini?...
Din coastele tatei cresc rãdãcini.
Din inima lui ierburi multe-au crescut,
S-au înãltat, strãvezii, și-au cãzut...

Neguri sure lunecã pe zare
Sciții vin în șiruri lungi de care.

Noaptea în câmpia lor cereascã

E tras în țeapă somnul. Cad așchii împrejur
Sau raze? Ciocârlia solfegii bea-n azur.
Cu mâinile în lături, fântânile tresar:
La ghizd, sosit din stepă, opritu-s-a un car.

Stepa mea! În depărtarea de zăpadă
Vântul își doinește viața lui nomadă.

A-nnoptat adânc. Câmpia pare moartă,

De când m-am născut pe lume
Trebuia să aleg între Da și Nu,
Și-l acceptam cu regret pe Nu
Tocmai când vroiam pe Da.

Singurătatea ierbii am auzit-o. Hotarul ei
Înșfacă de păr sonora pădure din Văi.
Atâta surâs!
S-a căznit, razelor s-a deschis.

Închid ochii. Vom trece prin stepa
Ocârmuită de regele morților.
În depărtarea marămilor grele de fir
Scrâșnește lupul încătușat.