Adina Speranta - poeziile altor autori

O, dar e mişelnic lucru singur zilele să-ţi curmi!
Ce cumplit îmi vânturi mintea, şi cu ce-ndârjire-mi scurmi
Noaptea gândurilor mele, Moarte, când îţi stau în faţă!
Simt că-nnebunesc... Mă turburi. Fugi cu neagra ta povaţă.

Întristătoare poveşti, nespus de iubite-ntr-o vreme,
Nu mai cercaţi a-mi vorbi de zânele voastre cu steme.
Mândre palate, viteji, şi cai ce mănâncă jăratic,
Stânsu-s-au toate de veci! Copilul de-atunci, nebunatic,

Te-ador, ş-a mea gîndire în veci neadormită
Veghează ca o mamă la gingaşul tău sîn,
Şi-n noaptea cea adîncă, cînd tu dormi liniştită,
Cînd trec visuri frumoase prin sufletu-ţi senin,

Acum, cînd nu ne mai iubim,
Vino cu mine-n ţintirim,
Acolo unde, îngropate,
Zac, coperite de uitare,

De cînd ştie lumea-ntreagă
Că-mi eşti dragă,
Tu tot plîngi şi plîngi mereu,
Ş-al tău plîns să plec îmi zice,

No. 1
Daniil, bătrânul stariţ,
Şade-n jeţu-i, răsturnat;
Chipul lui îmbracă umbra

Cum m-adînceşte-n visuri lăuntrul tău feeric,
Şi cît îmi pari de sfîntă!... Tu mă uimeşti, pădure,
Cînd pe sub bolţi tăcute şi pline de-ntuneric,
Las paşii să mă poarte şi gîndul să mă fure...

Să plec? Ah, mult e dureros
Să plec de lângă ea.
Din sufletu-mi pustiu, noptos,
Să sting drăguţa-i stea.

Ce dor trebui să te cuprindă
De dragostile din poveşti
Când te priveşti toată-n oglindă
Şi vezi cât de frumoasă eşti!...

Haide, suflete, ridică-ţi leghioanele de gânduri,
Şi-mbrăcate-n za eternă întocmeşte-le în rânduri,
Bate-te cu tine însuţi, zbuciumă-te nopţi întregi,
Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi!