Poezii despre Viaţă:

Născuţi sub zodii şi sub astre,
Noi ne-ncăpăţânăm ades’
Să căutăm un înţeles
Trăirii şi menirii noastre.

*se spală în mine dimineață comună*

mă așez dimineața în rama zilei
smerenia

Când Soarele se stinge
În seară și tăcere,
În valurile-n sânge
Și-n undele de miere

Ițele-s întinse
Și mi-e gata dorul
Să-mpletească-n vise
Și-n cuvânt covorul.

Primeşte-Ţi osânda şi chinul din oase,
Coroana de spini ca şi cuiele-n palme,
Ascultă zevzecii nălţându-Ţi sudalme
Urmând pe Barabas şi astăzi, Cristoase,

*lui C.A. depozitarul ereziilor somptuoase*

”au coloana”
țipă ființa

Cascada e-o veșnică frică.
Zbătându-se-n dalbele spume
Doar strigătul ei se ridică
Să spună ceva pentru lume.

În împărăția gheții
Neaua-i puhavă de lână
Și se-mping spre deal nămeții
Ca și oile la stână.

Îngemănând a ziua
m-am trezit dintr-un vis,
se făcea că pluteam aiurea
peste o mare întinsă,

Viața-i un joc cu reguli complicate,
Care se schimbă când le-ai învățat,
Din tinerețe până-n senectute
Tot timpul ai ceva de reproșat