Poezii despre Natură:

Ne pleacă verdele din țară
Se duce rând pe rând avutul
Pentru-animale-i grea povară
Pe roți le pleacă așternutul

E-o liniște de vânt, de parcă norii
și-aștern pe plopi tremurători argintul;
Prin macii sângerii - nemuritorii -
o ciută își croiește labirintul.

am îmblânzit mugurii
zburliți de dor
să pot dansa cu primăvara

FLOARE SOLITARĂ


Vrajă, candidă ce-nfloare,

OASPEȚII DE-AFARĂ

Coţofene, vrăbiuţe,
turturele şi stăncuţe,

VERSURI ALEXANDRINE


Florilor frumoase cu toate străluciţi,

Au înflorit zambilele albastre
În curtea cu pământ bătătorit,
Se leagănă mirate în ferestre
Și-n umbra unui cer cositorit.

DE-ALE IERNII


Vine iarna-n vremea ei,

Veni-va din nou primăvara
...
Și cu florile ei de salcâm,
Veni-va din nou primăvara,

Pe la noi, când ninge, ninge
Lacom, cum ningea demult
Când turna potopul iernii
Pân’ la fruntea de mamut.