E-o liniște de vânt

Autor:gabriel cristea


Adăugat de: gabriel cristea

vineri, 03 aprilie 2020

E-o liniște de vânt, de parcă norii
și-aștern pe plopi tremurători argintul;
Prin macii sângerii - nemuritorii -
o ciută își croiește labirintul.

Din lanuri unduind câmpii bătrâne
răzbate șoapta spicelor cărnoase;
E-o liniște de vânt plutind prin grâne,
că sufletul a pâine îmi miroase.

E-o liniște de vânt, de parcă anii
și-au dăltuit pe tâmpla mea granitul;
Topiți în zboruri nalte, pelicanii
închid în cercuri albe infinitul.

Pădurea dunăreană se frământă
sub frunzele ce-ngână glas de ape;
E-o liniște de vânt, așa de sfântă,
că Dumnezeu îmi pare mai aproape.


vezi mai multe poezii de: gabriel cristea


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Natură
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCXXIX.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.