Mierla - poeziile altor autori

Așa cum știi: iarăși sunt beat,
tot aici,
ascultând-l la radio
pe Ceaikovski.

în inima mea e o pasăre fericită care
vrea să iasă în lume
dar eu sunt neîndurător cu ea,
îi spun, stai acolo, n-am de gând

Prin porturile şi pe ţărmurile Insulelor Canare
Se văd micuţe case albe şi portocali în floare;
Toată ziua şi cât de lungă-i noaptea, răcoritoare,
Adie răsuflarea alizeelor, neobosită şi constantă.

Celulă cu celulă, fătul s-a făcut singur, celulele
Au făcut celule. Altfel spus,
Fătul este făcut în cea mai mare parte din lapte.
Stând în braţele tatălui, semincioarele ochilor

Ah, aceştia sunt cei săraci,
Aceştia sunt cei săraci –
Strada Bergen.
Umilinţă.

Vei avea amintiri ireale despre mine
întreaga ta viaţă,
ca nişte fotografii parţial developate, în sepia,
deşi nu m-ai întâlnit niciodată, doar că eu te-am visat.

Stau aici, eu, demolatorul romantismului,
gândindu-mă la tine. Oh, îmi pare rău
că te-am făcut nefericită, dar nu puteam face altceva,
trebuia să fiu cumva liber.

Era acolo o femeie care şi-a sfâşiat rochia roşie de catifea
Şi care şi-a lovit umărul drept, alb, şi carminul unui semn
A mărturisit în zigzag graba unghiilor.

Sub luna plină,
Când pulberi argintii
Se strecoară tandru luminând
Grădinile nopţii,

Marea nu are tihnă niciodată.
Ea bate-n ţărmuri
Fără contenire, ca o inimă tânără
La vânătoare.