Gerra Orivera - poeziile altor autori

Pe vraja-acestor ochi cu gene lungi și brune,
pe puful din obraz, pe-a chipului minune,

pe suflul caldei guri cu buze de rubine,

Mi-ai atins doar inima ușor,
și s-a sfărâmat în mii de inimi;
o, cu mii de inimi mă-nfior -
dar mi te iubesc cu mii de inimi.

Decât ipocrizia fanaticilor mult mai
Fără păcat e vinul şi a curta o fată,
Iar dacă băutorii nu sunt primiţi în rai,
În iad va merge, sigur, atuncea lumea toată.

Dar în Show se Moare şi se Naşte,
Cum pe Jucător voinţa-l paşte;
Iar El care te-a împins pe tablă
Ştie, ştie Tot, Totul cunoaşte!

Dacă venirea ar fi fost după mine - n-aş fi venit.
Dacă plecarea ar fi fost după mine - n-aş fi plecat.
Ce bine-ar fi fost ca în lumea aceasta
Să nu fi venit, să nu fi plecat, să nu fi trăit.

Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună:
"Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii".
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Şi noaptea vraja sfântă a clarului de lună?

Când Ingerul cel Negru va veni,
Pe înserat sau poate-n zori de zi,
Şi sufletului Cupa îi va da,
Nu ezita, bea tot – şi vei dormi.

Cum aş putea zbura-n altă lumină?
O nouă dragoste cum aş avea?
Când ochii-n lacrimi tot mereu suspină
Nimic de lacrimi nu mai pot vedea.

O, lună a iubirii, uimit să te privesc,
n-aș da pe o coroană și pe un tron regesc.

Privirea care arde în ochii-ți vrăjitori,

De rău ferească-l Domnul acum și-n veci pe cel
prieteniei sfinte rămas mereu fidel.

Iubitei fără suflet, cu chipul îngeresc,