Poezii despre Diverse:

Amorul propriu, excesiv de apărat,
lasă, adesea, bunul simț neprotejat.

Am primit ca premiu pentru curaj în himere
un calculator personal,ușor de vreme depășit;
procesez de-atunci la tastatură, cu dulce ahtiere,
înduioșându-mi iluziile, p' un monitor săvârșit.

Măi să fie câteodată
soarta iar mi-e amânată
ba de unul ba de altul
mi se duce-n jos înaltul

Vechiul raft de cărți
Pe-un nou volum dinspre geam
şade-un fluture

Nici n-au apus bine stelele lumii
interioare Și ce mă chitesc eu în
sinea mea Ia să mai dau o raită prin
cele vise Poate n-oi da bot în bot cu

Iau Moartea în râs

În răsfăţ flutură viaţa şi-n elan fără măsură
A înflorit din mucegaiuri într-un galben auriu.

Simt elanul cum se frânge
Ca un băţ uscat de tisă
Şi prin mine o lupoaică
Stă cu gura larg deschisă...

Mort din neființă, viețuind,
tu, bietule remuritor,
pân' și viața-ți vezi reiterând,
visându-te nemuritor.

Există feluri de-a vorbi pe careva în lipsă
pentru care cunoscuții te absolvă-ntrucâtva,
pesemne bieții întrevăd fluența prea aleasă
cu care pari c-obișnuiești și pe dânșii-a-i dizolva.

«Când pacea nu-ți dă pace, îmbie-i c-un război
pe cei ce cred că face să cadă drept eroi.
Pe ceilalți, "mai isteții", obligă-i în vrun fel
să nu-și lase confrații singuri în plin măcel.»