Poezii despre Diverse:

să mor precum Cristos, răstignit pe cruce,
bătându-mi singur, în mâini, cuiele profetice
ca apoi, din trupul meu fad, să vezi curgând sânge
şi nimeni la picioare să vezi dacă mă plânge

La umbra unui clopot vechi
Încă mai creşte iarbă gri,
Cu mărăcini, perechi-perechi,
Jilavi de ploi prea străvezii.

Nu prea cred c-albul din păr
trădează vârsta-ntr-adevăr. -

Bătrânețea te-a-ncolțit

Orășenilor le plac banii și poveștile de aventuri.
Ei nu sunt interesați de cavalereștile epopei.
Oamenii din popor râd zgomotos și plâng serios.
În fața cataclismului s-au unit. N-au avut de ales.

Detest în tot acel trecut,
ce doar c-un aer vag la mine se abate,
faptul că-mi face dureros de cunoscut
izvorul de incoerență-n

o culoare nebună și proaspătă
de lapte degresat
au căpătat pereții
secției de psihiatrie

Într-o zi caniculară,
un munte guraliv gândea:
Statul ăsta mă omoară... -
Nu-i pasă, bre, de nimenea!

Nu m-apropia
căpușându-mă.

Nu mă-ngenunchia

în întinderile pustii, tu, iubito, amestesc de extaz şi agonie
singură pe-un petic de pământ înmiresmat de flori ce dănţuiau
ca într-o beţie frenetică
mă priveai şi pare-mi-se că tot ce-n mâinile naturii moare

mă reîntorc spre-acele locuri fără vlagă unde muzele au contemplat
pe simfoniile lui Beethoven
ca apoi săgeţi cereşti pline de veninul uman să mă-njghebe
şi să-mi scurme ochii prin nisipurile sahariene