Adina Speranta - poeziile altor autori

Mi-i tot mai greu de mine.Îmi ascund
Subt reci avânturi inima deşartă.
Tristeţa mă pătrunde până-n fund
Şi sufletul cu trupul meu se ceartă.

În schitul vechi e noaptea-n toi,
Închis e ruginitul ivăr.
Îl străjuiesc arhangheli doi,
Cu scut, cu suliţi şi cu chivăr.

Mi-a bătut în poartă Fericirea
Şi intrând în curte m-a strigat.
Eram dus alături cu iubirea.
A-nchis poarta iute şi-a plecat.

Vreau să reţii
o singură chestiune.

Deja ştii cum funcţionează:

Acolo unde râul plângând murea în mare,
Djali-şi găsise luntrea.
O dulce legănare
De vânt, încet, o duse pe tainicul canal.

Iar vrei să pleci? Rămâi aici, nu vezi
Cum toamna-a smuls tot verdele grădinei,
Cum norii-închid ferestrele seninei
Bolți, sub care alt'dată rătăceam

Păreri de rău, păreri de rău -
Stigmate vechi, cicatrizate -
În Domul sufletului meu
Păşiţi solemn, înveşmântate

Ţii minte-ntâia ploaie cum cădea,
Cu fulgere, cu stele lungi în ea?
Arborii stăteau drept, intonând
Imnul vieţei şi-n zarea foşnind,

Ţărmurile sunt departe, marea urlă-nfuriată,
Luntrea cade sfărâmată;
Tânărul pescar ce are cap de înger, corp de-atlet,
Înghitit se duce-ncet.

De-aş şti că lacrimile mele
S-ar preschimba-n mărgăritare,
Din ele ca să-ţi fac avere,
Le-aş plânge fără de-ncetare.