Adina Speranta - poeziile altor autori

Iubiri la mâna doua, cu gesturi stilizate
Şi poticneli multiple în derularea lor,
Prin partea maladivă a unei veri uzate,
Acumulează-n grabă fotografii color,

Rememorez iubirile-mi bătrâne,
De parcă-aş vizita un trist muzeu
Cu obiecte sacre şi păgâne,
De după detronarea unui zeu...

În preaplinul tău de viaţă,
Nici nu are cum să fie
Loc de moarte din iubire,
Care-nseamnă poezie.

La mine plouă în neştire,
La tine s-a făcut senin;
Nociva verii amintire
Se-neacă-n propriul său venin.

Din nemurirea mea ţi-am dat o clipă,
Dar n-ai cerut-o şi ar fi nedrept,
Ştiindu-te bolnavă de risipă,
Mai multe alte clipe să te-aştept ...

Ce altceva, decât o lungă stare
De frică, de tandreţe, de război,
Iubindu-ne din ce în ce mai tare,
Cu tot mai slabă-ncredere în noi?

Mistificări, mistificări,
Între sosiri şi-ntre plecări,
Despre ce-a fost şi ce va fi,
Cu nerăbdarea dintr-o zi,

Adu-ţi aminte revolta, nostalgia, lumina
marilor bulevarde
adu-ţi aminte radiografiile, exasperarea,
jocul violent de artificii,

A fost o vreme când aş fi ucis un înger în fiecare seară.
Stârpeam pe atunci orice buruiană a sentimentalismului,
Umblam ras în cap ca un antidot romantismului,
Iar pe Rimbaud nu-l lăsam de la subţioară.

Orice om pe care nu pot să-l iubesc este pentru mine un
izvor de adâncă tristeţe.

Orice om pe care l-am iubit şi nu pot să-l mai iubesc,