Tărâm de dor

Autor:Florina Emilia Pîncotan


Adăugat de: Florina Emilia Pîncotan

duminică, 31 mai 2026

Cu siguranță, drumul meu se va sfârși odată
Și voi pleca spre un tărâm cu ușa încuiată.
Vor adormi, pentru un timp, chiar gândurile mele,
Însă în zori de învieri, mă voi porni spre stele.

Cu strai albastru de zefir, cu aripi de lumină,
Voi părăsi pământul greu de plânsete și tină.
La porți de cer voi adăsta, sub mantia 'nserării
Să simt pe buze mir divin, și-un strop din gustul mării.

Apoi, se vor deschide, larg, ferestrele vieții,
Acolo unde e, doar har, izvorul tinereții.
Voi înflori precum un pom, ca lanul greu de grâne,
Iar trupul meu va mirosi a sare și a pâine.


vezi mai multe poezii de: Florina Emilia Pîncotan


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.