Cu ceasuri de tristeţe şi amărăciune
îmi duc singurătatea. Şi Cervantes doar
prieten bun îmi este, căci numai el cu har
în clipele-mi de zbucium mângâiere pune.
Natură e şi viaţă. O minune
de platoşă din aur şi din chihlimbar
rătăcitorului meu vis îi dă în dar,
fiind pentru mine lacrimi, surâs şi rugăciune.
Creştin duios, hidalg îndrăgostit,
vorbeşte precum râul cristalin.
Astfel îl ştiu, astfel l-am îndrăgit,
căci împlinind în vreme un destin,
întreg pământul l-a înveselit
tristeţea lui eternă de a fi divin.
Distribuie: