Niciun glonț, nu-mi rupe pielea,
Niciun șold, nu rupe tăcerea,
Când alte figurine eterne,
Ajung sa se adâncească,
Mai rău ca lacrima cerească.
Acea apă vie, care ar vrea,
Să-mi vorbească,
Sau hoituri,
care ar fi vrut sa mai trăiasca,
Niciun sunet, pe front,
Niciun mort, in zare,
De sub pământ,
Eterna răcoare,
Adâncește interiorul,
Scurg eterna lacrimă,
Pe care a scurs-o tot poporul.
Câte porțelanuri fără niciun suflet,
Câte povești neterminate-n viață,
Câte ferestre sparte,
Câte țigări fumate,
Câte căderi in viață,
Câte răni pe față,
Câte oare?
Nu vom ști niciodată,
Căci niciun glonț nu rupe,
flacăra cerească.
Soarele face ca vârful Turnului Eiffel să se încline şi cu aproximativ 20 de centimetri în sens opus. Motivul? Metalul de pe faţa turnului, încălzită puternic de soare, se dilată, în timp ce faţa opusă, fiind mai la umbră, nu se dilată la fel de mult.
Citate şi Maxime:
Supărarea este un semnal, unul de care merită să ţii cont. Harriet Lerner
vezi mai multe poezii de: S.L. Yousef
Detalii poezie:
Distribuie pe: