Maria - creaţii proprii

Cresti in san pe
Plutu, pace mult bogata,
Ramura maslinu-ti da veselitoare.
Sarpe la picioare ai nevinovata ;

Stam vrajiti langa Carpati.
Fost-am parca descantati,
Noi si iarba campului,
Sa ne-asternem vantului

M-am lasat imbatat de mireasma lanului de grau.

M-am asezat intre firele clatinate de vant,

Oamenii fac salturi de tipar in cosmos
in timp ce
frigul cosmic coboara tot mai des pe pamant
din poemul adevarat se invata mai mult decat sintaxa: istoria naturala multimea speciilor create

Frumoasa e natura, frumoasa dimineata,
Placut este al undei murmur melodios:
Si roua si zefirul, si f loarea si verdeata,
Dar lumea nimic n-are ca tine de frumos.

Asa precum ne spune
Herodot -pe vremuri, vase iuti cartagineze lasau in zare porturi si faleze, si strabatand cu panzele-naltate

coloanele lui

Nu te chem de unde esti nu ma mai tem ca ai sa vii vreodata eu stau intr-o incapere intunecata si-mi numar secundele
tu pesemne iti mai aduci aminte un gest al meu doua eu privesc prin ochelarii sfaramati cum renaste gingasa natura
nici macar nu e liniste
pacea e plina de zgomotele vietii

A cazut pe lucruri roua sau e numai o parere?
Poate ca le plange fata de-o launtrica durere.
Bate-o inima in lucruri?
Preajma ocupand-o-n palcuri n-au si ele ganduri, patimi?

Nu am grija, nici im pasa
Ca de cald sau de racele
Sa ma apere o casa,
Ori de marmora-au nuiele;

Ploua in provincii delicat si
huliganic creste iarba pe sub unghii
si noi citim cu lacomie carti despre
fluxul si refluxul puterii e vreme